You are here

Inaugurarea unui portal tradiţional românesc la Meyrin

Primary tabs


12.jpgJoi 9 martie 2000 la 18h 30 în Cantonul Geneva, în comuna Meyrin, în locul zis "Campagne Charnaux" s-a inaugurat un portal în stil românesc oferit de Comuna Sânmartin în semn de recunoştinţă pentru ajutorul primit în cadrul acţiunii "Villages Roumains".

Cantonul Geneva ca de exemplu judeţul Ilfov în România cuprinde un oraş însemnat, Geneva şi mai multe comune. Unele sunt mai îndepărtate ca de exemplu Versoix, Bellevue, Hermance, Jussy altele ca Lancy, Thônex, Carouge, Meyrin sunt atât de aproape că un turist ar avea impresia că se găseşte tot în oraşul Geneva, aşa cum suntem tot la Bucureşti când mergem în cartierul Militari sau Balta Albă. Comuna Meyrin cuprinde o zonă de teren agricol şi un mic oraş, Meyrin cu blocuri noi în stilul carierului Balta Albă din Bucureşti. Are spaţii verzi, restaurante, magazine şi un frumos centru comercial unde se află şi o sală de spectacole modernă, FORUMEYRIN. Specificul acestui oraş este acela că se găsesc aici 110 naţionalităţi, adică emigranţi din lumea întragă iar autohtonii şi autorităţile locale sunt mândre să gereze aceasta.

Din situl Internet al Comunei la adresa www.meyrin.ch am luat datele de mai jos:

Comuna Meyrin cuprinde o populaţie de 20.000 locuitori, dintre care 24 % genevezi, 31% confederaţi(adică din alte cantoane) şi 45% străini de 110 naţionalităţi, un aeroport internaţional, un laborator european pentru fizica particulelor, CERN-ul, căi de comunicaţie, pe şosea şi pe calea ferată, în centrul marilor axe europeene, 26.265 locuri de muncă dintre care 10.295 la CERN (în 1991), 8.100 locuinţe, un spital şi permanenţe medicale, complexe comerciale, în jur de 2.200 elevi de 5 la 15 ani repartizaţi în 85 clase (7 clădiri şcolare) şi 2 colegii, un centru cultural de anvergură regională FORUMEYRIN, cuprinzând o sală de spectacole de 700 de locuri, o bibliotecă, săli de expoziţii, un bar-club pentru tineri «L'Undertown» şi diverse localuri polivalente, o grădină botanică alpină, un vivarium «Elapsoidea», echipamente sportive: piscine în aer liber şi acoperite, un patinuar, locuri de joacă, săli şi terenuri de sport permiţând practica a douăzeci discipline sportive, ateliere şi cursuri care propun activităţi creative, dans, teatru, şi alte activităţi culturale, un centru de recreere şi un parc Robinson pentru copii şi adolescenţi, locuri de primire şi de întâlnire specifice pentru adolescenţi, servicii sociale comunale apte să aducă ajutor şi sfaturi locuitorilor, circa cincizeci de asociaţii sportive, culturale şi de recreere, parcuri şi spaţii verzi demne de un oraş-grădină.

Meyrin, prin intermediul Comisiei "Liaison Roumanie" a fost imediat dupa evenimentele de la 1989 din România una dintre cele 210 comune elveţiene care au hotărât să participe la acţiunea "Villages Roumains". Asociaţia de locuitori din comuna Meyrin prin intermediul unui grup de acţiune a colaborat cu autorităţile comunei pentru a ajuta Sînmartinul, sat maghiar de 2500 locuitori din regiunea Tuşnadului . Au fost aduse ajutoare dispensarului, orfelinatului, şcolilor dar acţiunea principală a fost creerea unui sistem central de distribuţie de apă potabilă şi de asanare cu luarea în consideraţie a tuturor aspectelor tehnologice, instituţionale şi economice.

În 1991, la cererea comunei Meyrin, dl. Georges Holdener, arhitect, director al societăţii de inginerie PRECO din Geneva face studii preliminarii şi apoi două campanii de foraj exploratorii iar în 1993 este realizarea de către intreprinderea românească Bachy-Condax a unui puţ cu o adâncime de 45 metrii a cărui finanţare este asigurată de comuna Meyrin. În acelaşi an PRECO face o cerere de finanţare la Confederaţia elveţiană (DFAE, Direcţia Federală de Afaceri Externe - DDC, Direcţia de dezvoltare şi cooperare) pentru un proiect de aprovizionare cu apă potabilă şi asanare.

În 1995 Confederaţia dă acordul şi alocă o sumă importantă pentru proiect, considerat ca proiect pilot. Este vorba de o cofinanţare, Confederaţia şi Comuna Meyrin asigură luarea în consideraţie a 50% din investiţia necesară, adică aproximativ 280 000 CHF, cealaltă jumătate fiind vărsată de autorităţile româneşti.
Confederaţia helvetică şi Comuna Meyrin mandatează PRECO, având ca şef de proiect dl. Klaus Fichtner, inginer la Geneva. În acelaşi timp este semnat un protocol de acord de cooperare pe o durată de trei ani între diverşii parteneri ai comunelor Meyrin et Sânmartin: Comisia "Liaison Roumanie" a asociaţiei de locuitori din oraşul Meyrin, delegată din 1990 de către autorităţile municipale pentru urmărirea lucrărilor, dl. Roger Portier, consilier administrativ, dl. Gergely, primarul Sânmartinului, Consiliul local şi Comisia APA create cu această ocazie şi societatea TRANSTOUR din Bucureşti, al cărui director, dl. Ion Ioniţă asigură legătura cu partenerii.

În vara 1997, la cererea d-lui dl. Fichtner a fost efectuată la Sînmartin o expertiză pentru asanare şi au fost făcute propuneri concrete de către inginerii Jean-Jaques Fiaux de la Serviciul de ape şi protecţia mediului înconjurător din cantonul Vaud şi Guy Reyfer de la Secţia de protecţia apelor din Geneva.

În toamna 1997, la iniţiativa d-lui Fichtner, asociaţia elveţiano-română FREE a dat un curs de gestiune de întreprindere partenerilor de la Societatea de exploatare Meyrin-Sânmartin SA şi persoanelor interesate din comună.

Termenele de construcţie au fost respectate în ciuda marilor dificultăţi întâlnite cu întreprinderea locală TECTUM, mandatată cu execuţia lucrărilor. Infrastructurile sistemului de alimentaţie cu apă au putut fi inaugurate la 1 noiembrie 1997 datorită competenţelor şi tenacităţii d-lui Klaus Fichtner, şeful proiectului.

Instalaţia de Alimentare cu Apă Potabilă (AEP) cuprinde :

pompage

    • Staţie de captare, tratament şi pompare
      -o pompă la adâncime captând apa în napa freatică la o adâncime de 45 m.
      -două pompe de evacuare în reţeaua de apă a satului, de o capacitate de 10 litrii pe secundă fiecare
      -două rezervoare tampon de 25 m3 fiecare
      -o cameră de clorare a apei
      -un laborator de control al fiabilităţii apei
      -instalaţii electrice şi de automatizare

    • Rezervor de înmagazinare a apei
      Plasat în locul cel mai ridicat al satului, acest rezervor are o capacitate de 500 m3. Este o cuvă din beton armat de o înălţime de 4 m şi de o suprafaţă de 130 m2. Are ca funcţie să acumuleze apele şi să le distribue prin reţeaua de aducţiune şi distribuţie în casele din sat.

    • Reţeaua de distribuţie
      Conductele de aducţiune şi distibuţie au un diametru variind între 11 şi 20 cm, instalate în străzile principale din sat. Lungimea totală a reţelei este de 7,3 km. Conductele sunt din oţel, din polietilenă şi din PVC dur. Sunt montaţi 70 hidranţi de incendiu şi borne-fântâni.

    După câteva luni de lucrări de finisare şi de încercări a instalaţiei şi echipamentelor hidro-mecanice şi electrice, punerea în funcţiune definitivă a putut să se facă în iunie 1998.

    Gestiunea reţelei include contabilitate analitică şi personal format, adică cele patru persoane. MESA (adică Meyrin Sânmartin S.A.) este o societate cu capital mixt, 55 % Comuna, 45 % privaţi, cu 65 acţionari fondatori. Racordarea se include în cheltuielile utilizatorului fiind instalate comtoare individuale. Comuna Meyrin a făcut don de suma de 20000 CHF, destinată să ofere 250 comtoare lui MESA pentru a favoriza racordamentul. Societatea MESA asigură deasemenea evacuarea şi tratamentul apelor uzate, ca şi colectarea deşeurilor municipale. O concesie i-a fost acordată.

    O urmărire a instalaţiei este asigurată benevol timp de 3 ani de către dl. Jacques Charpier, inginer la pensie din comisia "Liaison Roumanie" ca şi de către dl. Guy Reyfer pentru partea de asanare, datorită efortului financiar complementar al Comunei Meyrin şi al DDC.

    În momentul de faţă sunt racordate 250 de familii. Reţeaua de distribuţie se întinde puţin câte puţin pe străzile secundare din Sânmartin în funcţie de cererile de racordare şi de mijloacele financiare.

Ca mulţumire pentru ajutorul dat, locuitorii din Sânmartin au făcut cadou celor din Meyrin un portal din lemn sculptat în stil românesc.

Locul unde a fost pus este un parc unde se petrec două evenimente importante în decursul anului:

 

În vară, la sfârşitul anului şcolar, copiii defilează în localitatea lor şi termină marşul în acest loc unde pot mânca, bea băuturi răcoritoare şi se pot juca. Acum ei vor trece prin frumoasul poartal sculptat şi li se va explica de ce există acolo fiind astfel şi un element educativ pentru dezvoltarea spiritului de prietenie între ţări. Ei vor putea citi inscripţia în limba latină,
 
PAX INTRATIBUS SALUS EXEUNTIBUS
 
ceea ce locuitori din Meyrin au tradus "Acolo unde intră pacea găsim şi sănătatea".
La 1 august când este sărbătoarea naţională a Elveţiei locuitorii vin spontan aici să asiste la cuvântarea autorităţilor, la focul de artificii şi la focul de tabără. Copiii aprind şi ei mici artificii, poartă lampioane de hârtie cu o lumânare înăuntru şi participă la concursul "Cel mai frumos lampion".

Ceremonia oficială a început cu primirea făcută pe muzica cântată de un grup folcloric din Gherla.
A urmat apoi tăierea pamblicii de către doamna Bernasconi Madeleine, primăriţa comunei Meyrin şi domnul Andraş Gergely, primarul comunei Sînmartin. Toată lumea a trecut prin poartal, simbol al păcii pe pământ elveţian.

Festivitatea a continuat într-o frumoasă sală de spectacole numită FORUMEYRIN. În hol lumea a putut să vadă o expoziţie de fotografii cu portale şi arhitectură din regiunea Sînmartin care durază până pe 16 martie.

portal.jpg

 

În sala de spectacole au luat cuvântul printre alţii dna Sasa Hayes, preşedinta Asociaţiei Locuitorilor din oraşul Meyrin, dna Danièle Wisard, responsabilă a Comisiei "Liaison Roumanie" din cadrul asociaţiei, dl. Andras Gergely, primarul comunei Sânmartin. Erau prezenţi în sală şi alte personalităţi elveţiene şi române dintre care amintim numai câţiva: dl. Pierre Hiltpold, consul onorific al României pentru Geneva şi Lausanne , d-nii consilieri Viorel Grecu şi Dragodan de la Ambasada română din Berna, dl. Roş, sculptorul portalului.

 

A început apoi un spectacol prezentat de grupul folcloric din Gherla. Ne-au emoţionat acordurile unor cântece vechi ca "Eu sunt Barbu lautarul" sau "Ciobănaş cu 300 de oi". Artiştii au dansat jocuri din diverse regiuni ale ţării. Nu au lipsit Căluşarii, fetele care cântau şi dansau în acelaşi timp, amintindu-ne de cele de la Căpâlna, moţii în costumele lor largi, dansurile cu strigături vesele care din păcate nu se înţelegeau în limba franceză.

3.jpg 
 11.jpg 
 8.jpg 
 
 
Bineînţeles că spectacolul s-a terminat la fel ca toate spectacolele şi serile muzicale româneşti cu Periniţa. Au fost invitaţi la dans spectatorii care au fost pupaţi de o mândră sau de un flăcău din Grupul folcloric românesc.
 

Seara s-a terminat într-o atmosferă de voie bună cu degustarea paharului prieteniei.