You are here

Valahii și romanșii

Primary tabs

Care este gradul de rudenie între Valahi și Romanși  ?


Raetii erau un popor antic care ocupau teritoriul Raetiei, adica actualul canton Grison în Elveția,  Tyrolul austriac și vaile alpine de Trentin, Dolomitii  și Frioul în Italia de nord.

Au fost supuși de romani în anul 15 când Raetia devine o provincie romană.

 http://fr.wikipedia.org/wiki/Rh%C3%A8tes

In secolul III allamanii se intaleaza pe o parte a teritoriului actual al Elveției.

In secolele III-IV Raetia formează două părți, una cu capitala la Coire în zona unde este astăzi cantonul Grison iar cealalta înafara teritoriului Elveției de azi, cu capitala la Aausburg.

Alamanii de a lungul secolelor au format Elveția alemanică. Ei au înaintat spre Retia și cu ei s-a impus din ce în ce mai mult limba germană.

In 1803 Raetia devine membră a Confederatiei elvețiene cu numele «  cantonul  de Raetia sau cantonul Grison  »

Aici se vorbesc dialectele Sursilvan, Sutsilvan, Surmiran, Puter și Vallader. Ultimile două împreună sunt cunoscute și ca dialectul Ladin. Aici localitațile se află  la 1400-1700 m si înaintea apariției mijloacelor de transport moderne oamenii traiau destul de izolați pe văile lor, de aceea exista nu numai aceste dialecte dar și altele vorbite de un numar restrâns de persoane.

Pentru a crea o identitate de limbă în 1982 s-a creat în mod artificial limba romanșă grisonă, RG. Liga romanșă, cu sediul la Coire a reunit reprezentanții diferitelor dialecte și au ales împreună, dupa dezbateri pasionate, folosind principiul majoritar, cuvintele care sa facă parte din limba unificată și standardizată.

Aceasta face posibila promoția limbii și a culturii, administrația și serviciile juridice în RG, serviciu de traduceri, învațamântul în romanș, etc. In 1924 subsidiile acordate Ligii romanșe erau de 10000 Franci iar în 2004 de 2,4 milioane de franci..

Vezi Liarumancha

In anul 2000  60  561 de persoane vorbesc romanș 0,8  % din populație. Este limba principală a 35  095 persoane,0,5  % din populație.

http://fr.wikipedia.org/wiki/Romanche

Romanșii și Valahii

Asemanarea unor cuvinte cu cele folosite în limba româna este uimitoare :  poarta – porta sau üsch (uș), mic - pitsch  (pici), tot – tuot, eu, tü, el, un, una, 5 - tschinch (se pronunța cinci), vin alb, om bun - hom bun, aur, plug, moş,  munt, ram, muma, frar, sour, şcolar, corp, eu sun, el fa.

Procentul de abonați tel cu numele de Preda în totalul de abonați din România
JUDETAbonatiPreda%
GIURGIU244441220.50
OLT382291660.43
ARGES688752860.42
DOLJ792233120.39
PRAHOVA1312434820.37
DAMBOVITA427751550.36
BUZAU677992090.31
VALCEA387671060.27
ILFOV437371140.26
BRAILA446141140.26
TELEORMAN33154760.23
IALOMITA33462700.21
CALARASI29589600.20
CARAS-SEVERIN36086610.17
VRANCEA49839780.16
CONSTANTA1177411470.12
SIBIU853031050.12
COVASNA27618300.11
GORJ32170340.11
MEHEDINTI30876290.09
BRASOV98293890.09
GALATI84957760.09
TULCEA20976180.09
TIMIS126405840.07
HUNEDOARA57598380.07
BACAU100773560.06
BUCURESTI5312332760.05
ARAD77561390.05
VASLUI35196150.04
NEAMT74916300.04
MURES86152340.04
IASI100839240.02
BISTRITA-NASAUD4627790.02
CLUJ135719250.02
ALBA66968120.02
BIHOR67583120.02
HARGHITA3875160.02
SUCEAVA5855490.02
BOTOSANI3953260.02
SATU MARE4747960.01
MARAMURES7091070.01
SALAJ313450.00
Toponimii
In Grison găsim Piz Vallatscha (piscul Valacia) și localitatea Preda.

In România Preda este un nume de familie sau propriu folosit mai ales în județele din sudul țării, în Valahia.

De ce în sudul României, în Valahia, există înscriși în total în anuarul telefonic   2272  abonați cu numele Preda în județele: Giurgiu,Olt, Argeș, Dolj, Prahova, Dâmbovița, Buzău, Vâlcea, Ilfov, Brăila,   Teleorman, Ialomița,   Călărași iar numai  1455  în total în restul județelor: Caraș-Severin, Vrancea, Constanța, Sibiu, Covasna, Gorj, Mehedinți, Brașov, Galați, Tulcea,   Timiș, Hunedoara, Bacău, Arad, Vaslui,   Neamț, Mureș, Iași,   Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Bihor, Harghita, Suceava, Botoșani, Satu Mare , Maramureș ,Sălaj* ?

carte du nom Preda*Cifrele trebuiesc verificate, au fost luate pe internet, din anuarul telefonic iar pentru București nu s-a putut afla cifra exactă.

______________________________

“E la noi un cuvânt foarte vechi, poate chiar cel mai vechi, la fel de bătran ca și megaliții ăștia din piatră pe care-i vedeți. E vorba de cuvantul "carp", ceea ce in romanșă inseamna "piatră", "stânca". Nimeni n-a putut stabili vreodată originea acestui cuvânt, ea se pierde in adâncul istoriei. Noi insă il avem in numeroase nume de locuri, de munți și de văi: Carp, Carpet, Carppa... Cateva piscuri de aici, din jurul satului, se numesc chiar așa: Carp. Un altul se numește Carpats.”

Ignaz Cathomen, țăran din Falera, în articolul Fratii nostri din Alpi - Urme aproape romanesti in Elvetia


Locuitorii din Zernez, Elveția se trag din daci ?

In Elveția, la 22 km de Piz Vallatscha se găsește localitatea Zernez.

In România:

Citat din textul  de la adresa: Criterii extrafilologice în analiza etimologică. :

“* Cea mai veche consemnare în scris a termenului în discuţie, cunoscută până acum, în varianta clasicizată Dierna, se regăseşte în atlasul geografului Claudius Ptolemeu, datând de la jumătatea secolului I d.Hr.

* La cumpăna dintre secolele I şi II d.Hr. (dar înaintea cuceririi Sarmizegetusei de către romani), termenul se regăseşte, ca antroponim, în variantele Diernaios, Diernais, pe ostrakoanele militare din Egiptul Superior, însoţite de menţiunile explicite domus Dacus / natione Dacus.

* În epoca provinciei romane Dacia Augusti, termenul este consemnat, cu referire la localitatea de la gurile râului Cerna (Orşova actuală), fie în varianta Tsierna/statio Tsiernensis (precum în cea mai veche menţiune epigrafică a aşezării, din perioada 154 - 168), fie în varianta Zerna/Zernes/colonia Zernensis, fie în varianta clasicizată Dierna (în care apare şi cu ocazia ridicării sale la rang de municipiu, în anul 193) - dublată, pe malul drept al Dunării, de o altă localitate cu denumire derivată: Transdierna. Numărul inscripţiilor care atestă larga utilizare a termenului, în ambele toponime, este impresionant (de ordinul sutelor), acestea fiind răspândite atât la nordul, cât şi la sudul fluviului, pe toată durata existenţei provinciei Dacia Augusti şi chiar şi în secolele următoare. În aceeaşi perioadă, termenul este consemnat, în varianta Zerne şi tot cu referire la oraşul dunărean, şi de către Ulpian.

carte ancienne* La jumătatea secolului IV, termenul se regăseşte, cu referire la aşezarea orşoveană, pe harta militară a Imperiului Roman, cunoscută sub denumirea Tabula Peutingeriana, în varianta Tierna.

* O jumătate de secol mai târziu, termenul apare din nou, tot cu referire la toponimul orşovean şi transorşovean), prin consemnarea în Notitia Dignitatum a demnităţilor imperiale Praefectus militum exploratorum Transdiernis şi Praefectus legionis tertiaedecimae geminae Zernis, ambii aflaţi în subordinea ducelui Daciei Ripensis.

* Una dintre cele mai mai târzii atestări scrise ale termenului, anterioare sosirii populaţiilor slavofone în zona Dunării de Jos, datează de la jumătatea secolului VI şi îi aparţine lui Procopius, care menţionează un toponim Zernes pe malul drept al fluviului (în altă locaţie decât Dierna/Transdierna de la Cazanele Dunării) în tratatul său De Aedificiis.”

Dierna era lângă Drobeta (astăyi Drobeta - Turnu Severin). Termenul dac drub înseamnă în română despicatură. Relieful din împrejurimile localităților Zernes dac și Zernez elvețian este edificator.

Intr-o hartă din 1887 este mentionat încă Zernetz lângă Turnu Severin, probabil localitatea Cerneți de azi.

De observat deasemenea pe aceeași hartă cum sunt scrise localitățile: Tschetatea pentru Cetatea  sau Ploschtina pentru Ploștina. In Grison găsim în zilele noastre aceeași scriere: Piz (vârful) Vallatscha, Piz Üertsch sau localitatea Schlarigna.

 

In 1763, Stefan Vali, student ungur la teologie în Olanda a cunoscut studenți la medicina indieni. Este surprins de  asemanarea fizică cu romii  și  întocmește o listă de 1000 cuvinte indiene precizând semnificația lor. Romii din Ungaria au recunoscut aceste cuvinte pentru că erau asemănatoare a celor vorbite de ei. De atunci diversele cercetari au stabilit originea indiana a romilor.

( detalii la http://mayvon.chez-alice.fr/tcheque.html )

Comunitațile locale din Grison vor ca dialectul zonei în care locuiesc sa fie totuși folosit la școala când copiii sunt mici.

Acum, după creația limbii romanș grison există tendința ca dialectele să dispară. Limbile rare sunt ca și vestigiile arheologice, trebuie studiate cu atenție și păstrate cu mare grije. Este posibil ca asfel să clarificăm istoria noastră și chiar să ne găsim originile. Poate că se vor fi cercetatori români și elvețieni care să stea câțiva ani în Grison, să se integreze la populație, să participe la evenimente și la sărbătorile satelor și poate vor descoperi ca ne înrudim mai mult decât ne-am fi așteptat.