Eşti aici

Acasă

Monument Eminescu

Inaugurarea la Vevey a bustului poetului
                




 

Când privesc zilele de-aur a scripturilor române
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,
Sau văd nopţi ce-ntind deasupra-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.

Văd poeţi ce-au scris o limbă ca un fagure de miere.

Mihai Eminescu

Ploua foarte tare sâmbătă, 14 octombrie 2000 în Elveţia. Parcursul în maşină de la Geneva la Vevey dă ocazia admirării unui peisaj de o frumuseţe deosebită. Şoseaua este pe malul lacului şi mai ales după Lausanne ochiul este încântat de vii, livezi, sate la înălţime iar jos lacul căruia acum îi vezi cu greutate malul celălalt.
Dar în ziua aceea din cauza ploii cu greu se distingea unde se termină apa şi încep norii. Doar îmbinarea de culori verde, galben şi ruginiu ne aducea aminte că suntem în luna octombrie şi că probabil vor mai fi încă zile calde.

Un eveniment important era anunţat. La Vevey era programată ceremonia de inaugurare a bustului poetului Eminescu. Parcă iubitoare şi ea de poezie, natura a renunţat să-şi mai verse potopul şi ploaia a devenit suportabilă.
Lumea adunată pe faleza din Vevey la câţiva paşi de statuia lui Charlie Chaplin aştepta sub umbrele începerea ceremoniei.

Erau prezenţi români şi elveţieni, reprezentanţi ai oraşului Vevey, ai Ambasadei României la Berna şi a Misiunii diplomatice a României la ONU, Geneva. Partea oficială în plină natură a fost scurtă din cauza ploii. Totuşi am avut timp să trăim câteva monumente de emoţie.

Sculptura a fost oferită de Ambasada României în Elveţia ca recunoaştere a relaţiilor privilegiate existente între oraşul Vevey şi România.
58.jpgLucrarea, în bronz, concepută de Dna Andreia Bové Năstăsescu are o dimensiune de 2.20 m şi înfaţişează bustul lui Eminescu pe un soclu de cărţi şi reviste.
Pe placa din faţa statuii se poate citi că a fost realizată cu ajutorul donaţiilor lui Nicolae Buzaianu, Adrian Sârbu, prinţul Dimitrie Sturdza, Radu Boroianu, şi numeroşi români rezidenţi în Elveţia şi prieteni elveţieni ai României.
Inaugurarea bustului lui Eminescu se înscrie într-un şir de manifestări ocazionate de împlinirea a 150 ani de la naşterea poetului.
Anul acesta sunt înscrise în calendarul UNESCO două evenimente legate de artişti români: 150 de la naşterea lui Mihai Eminescu şi 50 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti.
S-a mers apoi la Primăria oraşului unde la adăpost de ploaie s-a desfăşurat ceremonia oficială.

28.jpg

A luat cuvântul primarul oraşului, Dl. Yves Christen, consilier naţional, care ne-a amintit că Vevey este deja legat de cultura românescă. Aici a trăit Clara Haskil, pianistă româncă şi o stradă îi poartă numele. În 1999 la Vevey s-a desfăşurat Sărbătoarea viticultorilor, o sărbătoare foarte mare care are loc numai o dată la 25 ani. La ediţia din 1999 reprezentanţii viticultorilor din lumea întreagă au fost ţăranii din grupul folcloric din comuna Pădureni, România.

Nicolae Balota


Profesorul Nicolae Balotă a evocat opera lui Mihai Eminescu.

Radu Boroianu
 
Excelenţa Sa Dl. Ambasador Radu Boruianu a salutat generozitatea, spiritul de deschidere şi dorinţa de universalitate a locuitorilor din Vevey.

Impreună cu Dl. Viorel Grecu, consilier cultural şi de presă la Ambasada României la Berna a acordat medalii comemorative de împlinire a 150 ani de la naşterea lui Eminescu persoanelor care au făcut cunoscută opera poetului român;

Sculptoriţei Andreia Bové Năstăsescu

Andreia Bove Nastasescu
Domnului Dan Solomon, autorul remarcabilei traduceri în franceză şi engleză a poeziilor lui Mihai Eminescu, "Poesie" şi "Poems" apărute în editura Univers în 1998.
Dan Solomon
Profesorului Nicolae Balotă, profesor la Universitatea din Tours, Franţa, autorul cărţii "Eminescu, poet de iniţiere în poezie" apărută în editura Cartea românească.
Nicolae Balota




Între 10.10.2000 şi 10.11.2000 8h - 17h sculptoriţa Andreia Bove Năstăsesu a expus operele sale în incinta Primăriei oraşului Vevey.




 

Am plecat din Vevey lasând în urmă pe Eminescu privind spre lacul Leman imaginând ce ar fi făcut dacă ar fi fost acolo în realitate. Poate că ar fi ieşit din oraş şi ar fi colindat pădurile...

"De treci codrii de aramă, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,
Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;
Pare-că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,
Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă."

sau ar fi mers pe urmele unui alt romantic, Lord Byron la Montreux. Ar fi privit vechiul castel Chillon şi ar fi scris...

Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri,
Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri;
Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi,
Dând atâta întunerec rotitorului talaz.
Printre ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa
Lungi perdele încreţite, care scânteie ca bruma.
Luna tremură pe codri, se aprinde, se măreşte,
Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăveşte,
Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară,
Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară.

Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii,
Domnitoare peste ape, oaspeţi liniştei acestei,
Cu aripile întinse se mai scutură şi-o taie
Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.

Eminescu este universal.



42g.jpg